Definiții:
decroşuri – retragere, ieșirea în afară față de un aliniament, a unui element de arhitectură.
rezalit – porțiune de zid ieșită din linia fațadei pentru a prezenta o anumită structură a planului clădirii, o anumită compoziție
arhivoltă – detaliu de arhitectură, de regulă decorat cu sculpturi, așezat deasupra unei arcade la o ușă, la o fereastră, la un portal (de obicei situate în exterior) etc.
arc în plin cintru – arcul în plin cintru sau semicircular, denumit și arc roman, propriu arhitecturii romane și, ulterior, celei clasice
Undeva pe Dosoftei, printre blocurile mari mai găsim o clădire cochetă din perioada interbelică. Una deloc obișnuită. Unele elemente arhitecturale ne amintesc de „turnurile medievale”, altele de bisericile medievale – toate fiind elemente specifice arhitecturii neoromânești.
Doamna Mariana Șlapac ne explică în acest articol care este specificul arhitectural al acestui monument
Fosta casă de raport de pe str. Mitropolit Dosoftei, 91 face parte din grupul monumentelor de arhitectură de importanţă locală.
A fost edificată în anii ’30 ai secolului al XX-lea.
În 1940 proprietarul casei de raport era Nicolae Dumitru.
Imobilul de locuit este conceput în spiritul arhitecturii neoromâneşti cu influenţe ale stilului modern.
Rezalitul este evidenţiat şi prin înălţime, atingând o cotă mai înaltă decât pereţii casei alăturaţi din ambele părţi. Ar fi o reminiscenţă a turnului medieval locuit din spaţiul balcanic, o sursă de inspiraţie frecventă pentru arhitectura neoromânească. La parter pereţii rezalitului sunt perforaţi de o fereastră dreptunghiulară mare, partea superioară a căreia este subliniată de un ancadrament de piatră cu bolţarul central în relief. La etaj lumina pătrunde prin două ferestre arcuite mai înguste, la care traseul arcului în plin cintru este subliniat de arhivolte.
Deasupra acestor ferestre poate fi zărită o arcatură fină împrumutată din bisericile medievale româneşti. Partea superioară a rezalitului este încheiată cu o cornişă. Ieşindul are un acoperiş piramidal.
Faţada blocului retras de la stradă este individualizată prin golurile ferestrelor, rectangulare şi arcuite, un mic balcon la etaj şi o uşă cu geam arcuită la parter. Părţile arcuite ale deschiderilor sunt puse în evidenţă de arhivolte simple (în cazul ferestrei şi uşii de la balcon), arhivoltă cu bolţarul central în relief (în cazul uşii de acces de la parter), ancadrament cu bolţarul central în relief (în cazul ferestrei de la parter) şi mulură cu traseu în arc (în cazul ferestrei arcuite la etaj). Toate ferestrele dispun de plăci de pervaz în relief.
Colţurile clădirii sunt accentuate de lisene, iar în partea superioară a pereţilor se află o cornişă dezvoltată alcătuită din mai multe muluri. Edificiul este ridicat pe un soclu înalt, iar spre uşa de intrare duc câteva trepte de piatră. Paramentul este tencuit neted. În stânga rezalitului se află o mică parcelă destinată plantării florilor, delimitată de trotuar de un gard cu grilaj de metal şi un stâlp jos de piatră, soluţionate în spiritul modernismului.
Aceeaşi stilistică se observă la poarta de intrare în curte cu tăblii şi grilaj de metal, precum şi cei doi stâlpi flancanţi de piatră.
Acoperişul clădirii este înalt, cu penetraţii de pante şi streaşina lată rezemată pe capete de căpriori de lemn frumos lucraţi – o amintire despre arhitectura tradiţională a casei ţărăneşti.
